Noi informații apar în cazul dronei navale care a ajuns în apropierea Portului Constanța și s-a autodetonat după ce a fost adusă la țărm. Deși atât România, cât și Ucraina confirmă colaborarea dintre instituțiile implicate, cele două părți oferă explicații diferite în ceea ce privește momentul în care a fost transmis avertismentul oficial.
Diferențele dintre versiunile prezentate au atras atenția opiniei publice și au devenit unul dintre punctele centrale ale investigației aflate în desfășurare.
Kievul susține că avertizarea a fost transmisă imediat
Potrivit declarațiilor făcute de reprezentanții Ministerului de Externe al Ucrainei, Marina ucraineană ar fi informat autoritățile române imediat după ce a constatat că una dintre dronele navale nu mai poate fi controlată.
Oficialii de la Kiev afirmă că dispozitivul ar fi fost afectat de sisteme de bruiaj electronic, care i-ar fi modificat traseul și l-ar fi îndepărtat de zona în care opera inițial.
Conform versiunii prezentate de partea ucraineană, în momentul în care pierderea controlului a fost confirmată, informațiile au fost transmise rapid către structurile competente din România. Totodată, autoritățile ucrainene susțin că între cele două state a existat o cooperare permanentă pentru limitarea riscurilor și protejarea populației.
Reprezentanții Kievului au subliniat că incidentul trebuie analizat și în contextul conflictului din Marea Neagră, unde activitățile militare și tehnologiile de război electronic generează situații imprevizibile care pot avea efecte și asupra statelor vecine.
Varianta prezentată de autoritățile române
La București, cronologia prezentată este diferită.
Potrivit ministrului interimar al Apărării, primele informații despre prezența unui obiect suspect în zona Portului Constanța au apărut în jurul orei 06:00 dimineața.
Acesta a declarat că notificarea oficială din partea Ucrainei ar fi fost primită abia în jurul orei 10:00. În acest interval de câteva ore, autoritățile române au desfășurat operațiuni de verificare și securizare fără să dețină toate informațiile privind natura exactă a dispozitivului.
Oficialul român a explicat că avertizarea transmisă ulterior de partea ucraineană a avut totuși un rol esențial, deoarece a permis retragerea personalului și evacuarea zonei cu aproximativ 10-15 minute înainte de autodetonarea dronei.
Această măsură ar fi contribuit decisiv la evitarea unor victime și la protejarea echipelor de intervenție aflate în apropiere.
Întrebările care așteaptă răspuns
Diferențele dintre cele două relatări au deschis o serie de întrebări importante.
Anchetatorii încearcă acum să stabilească momentul exact în care Ucraina a pierdut controlul asupra dronei, timpul scurs până la emiterea avertizării și ora la care informațiile complete au ajuns la autoritățile române.
Totodată, trebuie clarificat dacă neconcordanțele dintre cele două versiuni sunt rezultatul unor întârzieri operaționale, al unor probleme de comunicare sau al unor proceduri tehnice specifice situațiilor de acest tip.
Între timp, Kievul a confirmat oficial că dispozitivul provenea din dotarea forțelor ucrainene și că deviarea sa ar fi fost provocată de interferențe electronice produse în timpul operațiunilor desfășurate în Marea Neagră.
Autoritățile ucrainene au mai precizat că, în aceeași perioadă, au existat și alte drone navale care și-au pierdut traiectoria. Cele mai multe s-ar fi autodistrus în larg, însă una dintre ele a ajuns în apropierea litoralului românesc.
