România se află în fața unui moment important în ceea ce privește recuperarea uneia dintre cele mai valoroase proprietăți cu încărcătură istorică aflate în afara granițelor țării. Este vorba despre celebra Casă Iorga din Albania, un imobil cu o semnificație aparte pentru patrimoniul cultural românesc și pentru relațiile istorice dintre România și Albania.
După ani întregi de blocaje administrative și juridice, autoritățile române anunță că au convenit împreună cu partea albaneză o serie de pași concreți care ar putea duce, în sfârșit, la soluționarea definitivă a acestui dosar.
Un simbol al prieteniei dintre România și Albania
Povestea Casei Iorga începe în anul 1932, când regele Albaniei, Ahmed Zogu, i-a oferit marelui istoric român Nicolae Iorga un teren situat într-o zonă spectaculoasă, pe malul Mării Ionice, în localitatea Saranda.
Gestul a reprezentat o dovadă de respect față de personalitatea lui Nicolae Iorga și față de contribuția sa la dezvoltarea relațiilor culturale dintre cele două țări.
Doi ani mai târziu, istoricul român a decis să doneze terenul statului român, considerând că acesta trebuie să servească intereselor culturale și academice ale României.
Institutul Român din Albania, un proiect de prestigiu
Pe terenul primit de Nicolae Iorga a fost construit Institutul Român din Albania, un centru cultural și științific care avea rolul de a promova cercetarea, dialogul academic și colaborarea dintre cele două state.
Institutul a funcționat în două perioade distincte. Prima etapă s-a desfășurat între anii 1937 și 1940, înainte de ocuparea Albaniei de către Italia fascistă. Ulterior, activitatea a fost reluată între 1942 și 1944.
În acea perioadă, instituția a devenit un important punct de referință pentru cercetătorii și intelectualii români interesați de Balcani și de istoria regiunii.
Cum a ajuns proprietatea în centrul unui conflict juridic
După instaurarea regimului comunist, situația imobilului s-a schimbat radical. Proprietatea a fost naționalizată, iar statutul său juridic a devenit tot mai complicat.
Problemele au continuat și după căderea comunismului. În anul 1992, imobilul a fost vândut unei persoane private, fapt care a generat noi dispute privind dreptul de proprietate.
Statul român a continuat însă demersurile pentru recuperarea clădirii și a terenului, iar după ani de procese, justiția albaneză a dat câștig de cauză României.
România a câștigat procesul încă din 2007
Un moment esențial a avut loc în anul 2007, când instanțele albaneze au pronunțat o hotărâre definitivă prin care au recunoscut că proprietatea aparține statului român.
Cu toate acestea, deși verdictul a fost clar, punerea efectivă în aplicare a deciziei a întârziat ani la rând.
Astfel, Casa Iorga a rămas unul dintre cele mai dificile dosare de patrimoniu aflate pe agenda diplomației române.
Oana Țoiu anunță o nouă etapă în negocieri
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat că în urma discuțiilor purtate cu autoritățile albaneze a fost stabilită o foaie de parcurs care urmărește deblocarea definitivă a situației.
Potrivit oficialului român, cele două state au convenit asupra unor măsuri concrete care să permită aplicarea deciziilor judecătorești și transferul efectiv al proprietății către România.
