Senatul României a validat, prin vot secret cu buletine, noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), instituție cu un rol esențial în promovarea culturii române peste hotare. Mandatul noii echipe de conducere se va întinde pe o perioadă de patru ani și include funcțiile de președinte, vicepreședinți și membrii Consiliului de conducere.
Votul a avut loc în plenul Senatului și a stabilit componența structurii care va coordona activitatea ICR în următorii ani, într-o perioadă în care promovarea culturii românești pe plan internațional rămâne una dintre prioritățile instituției.
Corina-Raluca Încrosnatu, noul președinte al Institutului Cultural Român
Pentru funcția de președinte al Institutului Cultural Român a fost validată Corina-Raluca Încrosnatu, candidată susținută de Partidul Social Democrat.
Aceasta a obținut majoritatea voturilor exprimate în plen și va conduce instituția în următorii patru ani.
Numirea sa vine după o perioadă îndelungată petrecută în cadrul ICR, unde a ocupat mai multe funcții de conducere și coordonare.
Cine sunt cei doi vicepreședinți ai instituției
Alături de noul președinte, Senatul a validat și cei doi vicepreședinți ai Institutului Cultural Român.
Funcția de vicepreședinte va fi ocupată de Adriana Gae, susținută de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), precum și de Attila Iuliu Weinberger, propus de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).
Cei doi vor face parte din echipa executivă care va coordona activitatea instituției și implementarea proiectelor culturale din țară și din străinătate.
A fost stabilită și componența Consiliului de conducere
Odată cu validarea conducerii executive, senatorii au aprobat și cei 14 membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român.
Printre cei validați se numără reprezentanți propuși de principalele formațiuni politice parlamentare, dar și personalități desemnate de uniunile de creație și organizațiile profesionale din domeniul cultural.
Noua structură de conducere va avea responsabilitatea de a stabili direcțiile strategice ale instituției și de a coordona proiectele culturale desfășurate în România și peste hotare.
Parcursul profesional al Corinei-Raluca Încrosnatu
Născută la Sinaia, Corina-Raluca Încrosnatu este absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității din București și activează de peste două decenii în domeniul cultural.
Din anul 2014 face parte din echipa Institutului Cultural Român, unde a ocupat succesiv funcții importante.
Și-a început activitatea ca expert în programe culturale în cadrul Direcției Generale Reprezentanțe în Străinătate, iar ulterior a coordonat Serviciul Reprezentanțe în Europa.
Mai târziu, a devenit Director General al Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și Comunități Istorice, fiind implicată în numeroase proiecte dedicate promovării culturii și identității românești în afara granițelor țării.
Între anii 2021 și 2024 a ocupat funcția de secretar general al ICR, iar ulterior a fost numită vicepreședinte al instituției.
Validarea conducerii, însoțită de dispute politice
Ședința Senatului nu a fost lipsită de controverse. În timpul dezbaterilor, reprezentanți ai opoziției au formulat critici la adresa modului în care au fost făcute propunerile pentru conducerea Institutului Cultural Român.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat că formațiunea sa nu susține candidatura Corinei-Raluca Încrosnatu și a acuzat existența unor înțelegeri politice între partidele aflate la putere.
Acesta a susținut că Institutul Cultural Român ar continua să fie influențat de decizii politice și a criticat modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere în cadrul instituției.
Cu toate acestea, majoritatea parlamentară a validat noua conducere prin vot.
Care este rolul Institutului Cultural Român
Institutul Cultural Român este una dintre cele mai importante instituții publice dedicate promovării culturii românești la nivel internațional.
Conform legislației în vigoare, ICR funcționează ca autoritate administrativă autonomă aflată sub control parlamentar și are misiunea de a sprijini și promova valorile culturale românești în afara țării.
Instituția organizează expoziții, festivaluri, lansări de carte, concerte, spectacole și numeroase alte proiecte culturale destinate promovării imaginii României în lume.
O rețea internațională extinsă
Institutul Cultural Român dispune în prezent de 19 reprezentanțe externe, aflate în importante centre culturale și diplomatice ale lumii.
Printre acestea se numără reprezentanțele din Bruxelles, Berlin, Paris, Londra, Roma, Madrid, New York, Tel Aviv, Varșovia, Stockholm, Viena, Budapesta, Beijing și Chișinău.
Prin intermediul acestor sedii, ICR promovează artiști români, sprijină proiecte culturale și contribuie la consolidarea imaginii României pe plan internațional.
Un nou mandat de patru ani
Odată cu validarea în Senat, noua conducere a Institutului Cultural Român își începe oficial mandatul pentru următorii patru ani.
În această perioadă, echipa de conducere va avea misiunea de a continua promovarea culturii românești în lume, de a dezvolta proiecte internaționale și de a consolida relațiile culturale dintre România și partenerii săi externi.
Rămâne de văzut care vor fi prioritățile noii conduceri și ce direcții va urma instituția într-un context cultural și diplomatic aflat într-o continuă transformare.
