Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a decis ca Executivul de la Budapesta să intervină oficial într-un proces deschis la nivel european de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisia Europeană. Demersul vizează contestarea deciziei prin care instituția europeană a respins o inițiativă cetățenească referitoare la sprijinirea regiunilor naționale, inclusiv a așa-numitului Ținut Secuiesc din România.
Anunțul a fost salutat public de reprezentanții CNS, care consideră implicarea guvernului ungar drept un gest de susținere politică și juridică pentru comunitatea maghiară din Transilvania.
Despre ce este vorba în proces
În noiembrie 2025, CNS a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând anularea deciziei Comisiei Europene din septembrie 2025. Instituția europeană a respins atunci inițiativa cetățenească intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și durabilitatea culturilor regionale”, argumentând că actualul cadru legislativ al Uniunii Europene oferă deja suficiente garanții privind protecția minorităților, tratamentul egal și respectarea diversității culturale și lingvistice.
Inițiativa, pentru care s-au strâns peste 1,2 milioane de semnături validate în decurs de doi ani, urmărea crearea unui instrument juridic european dedicat sprijinirii regiunilor cu identitate națională distinctă.
CNS susține însă că respingerea Comisiei nu respectă obligația de motivare prevăzută de dreptul comunitar, motiv pentru care a apelat la instanța europeană.
Ce reprezintă Ținutul Secuiesc
Regiunea cunoscută sub numele de Ținutul Secuiesc (Székelyföld) cuprinde județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș, teritoriu din Transilvania locuit majoritar de secui, considerați un subgrup etnic maghiar. Tema autonomiei sau a recunoașterii statutului special al regiunii este una sensibilă în spațiul public românesc și a generat dezbateri intense de-a lungul anilor.
Reacția CNS: „Un gest încurajator”
Președintele CNS, Balázs Izsák, a declarat că intervenția Guvernului ungar este „încurajatoare pentru întreaga comunitate națională maghiară din Transilvania”. Reprezentanții organizației au amintit că nu este pentru prima dată când Budapesta se implică într-un astfel de demers juridic.
Ei au evocat precedentul din martie 2019, când, după un proces de șase ani, CNS – sprijinit de guvernul maghiar – a obținut câștig de cauză în fața Comisiei Europene pentru înregistrarea inițiativei cetățenești privind regiunile naționale.
Context istoric și declarații simbolice
În comunicările oficiale, CNS a făcut referire și la alte momente considerate simbolice pentru comunitatea maghiară din Transilvania. A fost amintită declarația lui József Antall, din 1990, când acesta afirma că dorește să fie „prim-ministrul în spirit al celor 15 milioane de maghiari”, precum și discursurile lui Viktor Orbán din anii ’90, în care sublinia ideea responsabilității Ungariei față de maghiarii care trăiesc în afara granițelor statului ungar.
Potrivit CNS, aceste poziții politice au stat la baza unei viziuni de „reunificare a națiunii maghiare” în plan simbolic și juridic, fără modificarea frontierelor existente.
Ce urmează
Prin intervenția oficială a Budapestei în procesul aflat pe rolul CJUE, miza juridică și politică a cazului crește semnificativ. Instanța europeană urmează să analizeze argumentele părților și să decidă dacă respingerea inițiativei cetățenești de către Comisia Europeană a fost sau nu justificată din punct de vedere legal.
Decizia finală ar putea avea implicații importante nu doar pentru CNS și comunitatea maghiară din România, ci și pentru modul în care Uniunea Europeană tratează viitoarele inițiative cetățenești privind regiunile cu identitate națională distinctă.
