Premierul României, Ilie Bolojan, a anunțat la București un nou set de direcții clare privind reforma sistemului de pensii, subliniind că statul român nu mai poate susține, pe termen mediu și lung, pensionările anticipate nejustificate. Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor cu instituțiile europene și al presiunilor tot mai mari asupra bugetului public.
Șeful Executivului a explicat că dezechilibrele demografice și economice obligă Guvernul să acționeze rapid, avertizând că amânarea reformelor ar putea adânci un „cerc vicios” cu efecte grave asupra finanțelor publice.
Modificări esențiale la Legea pensiilor
Într-o analiză amplă a situației actuale, Ilie Bolojan a precizat că sustenabilitatea sistemului de pensii depinde de reguli clare, aplicate unitar tuturor categoriilor profesionale. Potrivit premierului, România se confruntă cu o problemă majoră: numărul persoanelor care ies din câmpul muncii este mult mai mare decât cel al celor care intră.
„Pentru a avea un sistem de pensii sustenabil, trebuie să înțelegem realitatea demografică. Oamenii din generația mea, care vor ieși la pensie în următorii 9–10 ani, vor fi înlocuiți doar pe jumătate pe piața muncii. În aceste condiții, pensionarea anticipată care nu este justificată, de exemplu de un mediu toxic sau de condiții speciale, nu este sustenabilă”, a declarat premierul la Digi24.
El a subliniat că această regulă trebuie extinsă și aplicată echitabil tuturor categoriilor, pentru a evita discriminările și dezechilibrele din sistem.
Corectarea pensiilor care se apropie de salariile din activitate
Un alt punct sensibil abordat de Ilie Bolojan este nivelul unor pensii care ajung să fie aproape egale cu veniturile brute din perioada de activitate. Premierul a transmis că acest fenomen nu mai poate fi ignorat și că sunt necesare ajustări.
„Trebuie să existe diferențieri în funcție de dificultatea muncii. Avem situații în care pensia ajunge aproape de 100% din salariul brut, iar aici este clar nevoie de o corecție”, a explicat acesta.
Potrivit premierului, reformele nu mai pot fi amânate și trebuie implementate cât mai rapid, ideal începând cu anul 2026, pentru a preveni colapsul financiar al sistemului.
Legătura dintre reforma pensiilor și fondurile europene
Ilie Bolojan a abordat și relația României cu instituțiile europene, subliniind că întârzierile în implementarea reformelor pot avea consecințe financiare serioase. Guvernul încearcă să limiteze pierderile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care unele jaloane nu au fost îndeplinite integral.
„Unde este evident că nu putem îndeplini anumite jaloane, trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a evita pierderile. De exemplu, la companiile de stat unde nu avem încă management nou, există riscul unor penalizări”, a avertizat premierul.
Acesta a subliniat că responsabilitatea nu aparține exclusiv unui singur minister și că unele întârzieri au fost cauzate de proceduri administrative complexe, inclusiv de avize care au venit cu întârziere.
Presiunea termenelor și miza financiară
Premierul a explicat că respectarea termenelor asumate este esențială pentru deblocarea fondurilor europene, menționând explicit o sumă considerabilă aflată în joc.
„De respectarea unor date limită depind banii europeni care ne sunt momentan reținuți – aproximativ 800 de milioane de euro, o sumă foarte mare pentru bugetul României”, a precizat Ilie Bolojan.
El a adăugat că reforma pensiilor este analizată de Comisia Europeană atât din punct de vedere procedural, cât și al conținutului efectiv, iar implementarea nu depinde exclusiv de Guvern.
Pensii, economie și bugetul de stat
În final, premierul a legat reforma pensiilor, inclusiv a celor speciale, de echilibrul general al bugetului și de funcționarea corectă a economiei.
„Pentru a avea un buget de stat care să poată susține sănătatea, educația și alte sisteme esențiale, nu poți colecta bani decât de la cei care muncesc. Din păcate, doar 53% din populația României este activă pe piața muncii. Economia trebuie pusă pe baze mai sănătoase, cu cât mai mulți oameni activi în economia reală”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Declarațiile premierului indică faptul că anul 2026 ar putea aduce schimbări majore în sistemul de pensii, unele dificile, dar considerate necesare pentru stabilitatea financiară a României pe termen lung.
