Ce au făcut Oleg Spînu și Andreea Cuciuc în noaptea dinaintea tragediei în care și-a pierdut viața fiica lui Igor Cuciuc: „Mai aveam și unele secrete”

Oleg Spînu, mărturisiri sfâșietoare despre ultimele clipe petrecute alături de Andreea Cuciuc: „Nu știam că acea fotografie va fi ultima noastră amintire împreună”

Durerea pierderii Andreei Cuciuc, fiica regretatului interpret Igor Cuciuc, este încă vie în sufletul lui Oleg Spînu, colegul și apropiatul tinerei. Invitat într-o emisiune TV, artistul a rememorat cu voce tremurândă ultimele clipe petrecute împreună cu Andreea și momentul în care, fără să bănuiască, a surprins ultima lor fotografie.

„Așa a vrut Dumnezeu. Eu am scos telefonul din buzunar și am zis: Hai să facem o poză. Nu știam că aceea va fi ultima. Acum, când privesc imaginea, realizez cât de prețios a fost acel moment. E o amintire care o să rămână pentru totdeauna în inima mea”,
a povestit Oleg Spînu, vizibil marcat.

„Aveam o relație ca între frați, împărtășeam secrete și vise”

Oleg și Andreea se cunoșteau de mai mulți ani și împărtășeau o legătură strânsă, bazată pe respect, afecțiune și pasiune comună pentru muzică. Artistul își amintește cu emoție ziua în care a văzut-o pentru prima dată pe fiica lui Igor Cuciuc — un moment care i-a rămas adânc întipărit în suflet.

„Prima dată am văzut-o pe Andreea la o emisiune televizată. Mă uitam la ea și o admiram, era atât de frumoasă și luminoasă! După emisiune, m-am apropiat timid și i-am spus: Doamna Andreea, putem să facem o poză? Nici nu știam atunci că suntem de aceeași vârstă. Am aflat ulterior că e fiica domnului Igor Cuciuc, pe care îl respect enorm.”

Destinul i-a adus din nou împreună. Cei doi s-au reîntâlnit la admiterea la colegiul de muzică „Ștefan Neaga”, unde au devenit colegi și, treptat, prieteni de nedespărțit.

„Ne-am împrietenit în vara dinaintea admiterii. Petreceam mult timp împreună, vorbeam despre tot, despre muzică, despre visele noastre. Relația noastră era una sinceră, frumoasă, curată. Eram ca doi frați — ne încurajam, râdeam, aveam și mici secrete doar ale noastre. Era genul de legătură care se simte, nu se explică”,
a povestit cu tristețe Oleg Spînu.

 Ultima discuție și dorința neîmplinită

Artistul a mărturisit că, înainte de tragedie, Andreea i-a cerut ceva care astăzi îl urmărește ca o amintire dureroasă.

„Cu o seară înainte, Andreea mi-a spus că vrea să lansăm o piesă împreună. Zâmbea și-mi spunea că o să iasă ceva frumos, din suflet. Am vorbit despre viitor, despre planuri, despre cum vom merge pe aceeași scenă. Nu aveam cum să-mi imaginez că, la doar câteva ore, totul se va sfârși așa.”

Cuvintele sale răsună ca o confesiune plină de durere și neputință, o mărturie despre fragilitatea vieții și despre cât de repede se poate nărui un vis.

 O prietenie sinceră, frântă prea devreme

Pentru Oleg Spînu, pierderea Andreei Cuciuc nu este doar o tragedie, ci o rană deschisă care nu se va vindeca niciodată. Tânăra era pentru el mai mult decât o colegă — era o prietenă apropiată, o persoană care aducea lumină și bucurie în jurul ei.

„Andreea avea un suflet bun și un zâmbet care te liniștea. Nu pot uita privirea ei caldă și vocea ei. Era plină de viață, plină de energie. Ne încurajam mereu unul pe altul. Ea îmi spunea că orice vis e posibil, iar eu o credeam. Astăzi, când o privesc doar în fotografii, înțeleg cât de repede dispare totul și cât de important e să prețuim fiecare clipă.”

 „Așa a vrut Dumnezeu” – puterea de a merge mai departe

Deși durerea pierderii rămâne uriașă, Oleg încearcă să găsească puterea de a merge mai departe prin credință. El spune că tot ce s-a întâmplat are, probabil, un sens pe care doar Dumnezeu îl cunoaște.

„Așa a vrut Dumnezeu… Poate că El a avut nevoie de o voce ca a ei acolo sus. Eu rămân doar cu amintirea unei prietenii curate, cu zâmbetele noastre și cu o fotografie care acum valorează mai mult decât orice.”

Tragedia care a curmat viața Andreei Cuciuc a lăsat în urmă o familie distrusă, prieteni îndurerați și o lume artistică în doliu. Pentru Oleg Spînu, ea va rămâne mereu simbolul purității și al prieteniei adevărate, iar ultima lor poză împreună va fi, pentru totdeauna, mărturia unei legături sincere frânte mult prea devreme.